Traditii si obiceiuri de Sfantul Andrei

30 noiembrie 2013. Sfântul Andrei, Ocrotitorul românilor, tradiții și obiceiuri. Sâmbătă, 30 noiembrie 2013, creștinii îl cinstesc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României.

Peste 668.000 de cetăţeni români, din care 336.952 bărbaţi şi 331.380 femei, poartă numele Sfântului Apostol Andrei.

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, din totalul româncelor, 279.147 poartă numele de Andreea, 24.329 numele Andra, iar 20.552 – Andrea. De asemenea, 6.996 de femei se numesc Andreia, iar alte 350 Andruţa şi Andruşa.

Majoritatea bărbaţilor, respectiv, 316.450, poartă numele Andrei. Totodată, 12.099 se numesc Andras, 3.265 – Endre, iar 3.784 Andreeas sau Andreas.

De asemenea, statisticile existente la nivel naţional arată că 730 de bărbaţi poartă numele de Andreiu, 13 Andruşa şi Andruţa, iar alţi 22 se numesc Andrieş.

Sfântul Andrei este cel care a propovăduit creştinismul în Dobrogea, Macedonia, Tracia şi Ţarigrad. Apostolul a botezat greci şi geto-daci din aceste teritorii şi a hirotonit primii episcopi şi preoţi, aşa cum făcea Apostolul Pavel în călătoriile sale misionare.

patras-andrei-sfant-300x216

Această zi sfântă de 30 noiembrie 2013 este potrivită pentru ritualuri de vindecare a bolilor, dezlegare a farmecelor, blestemelor și atragerea norocului în căsnicie.

Potrivit unor credințe populare, sărbătoarea bisericească a Sfântului Andrei ținea doar până la prânzul zilei de 30 noiembrie, după aceea fiind îngăduit să se lucreze. Conform altor obiceiuri, nu era voie a se munci întreaga zi, iar cei care încălcau această poruncă riscau să se îmbolnăvească, să aibă amețeli, să îi doară capul, să se înece, să fie arși cu apă fiarta, să fie bântuiți de strigoi, să aiba coșmaruri, să fie atacați pe drum de animale ori să le mănânce lupii vitele.

În tradițiile românești, de ziua Sfântului Andrei, lupii coboară din munte și se adună în haite de câte doisprezece. Pe 30 noiembrie, oamenii se fereau a rosti numele acestor animale (astfel încât să nu se întâlnească cu ei în următorul an).

Potrivit spuselor din bătrâni, femeile nu au voie să se pieptene și nici să coasă pentru a nu le merge rău în anul care vine.

Conform tradiției, în această zi sfântă, românilor care țin post negru li se împlinesc dorințele legate de însănătoșire sau căsătorie. Tot de Sfântul Andrei, copiii pun crengi de copaci roditori în apă ca să înflorească și să sorcovească cu ele de Anul Nou.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>